Poziția EcoContact: Proiectul Hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea Proiectului de lege pentru aderarea Republicii Moldova la amendamentul la protocolul de la Montreal privind substanțele care

Prin anii ’70 și ’80, comunitatea internațională a devenit tot mai îngrijorată de faptul că emisiile totale globale de substanţe care contribuie la epuizarea stratului de ozon ar dăuna stratului de ozon. Astfel, un prim pas în acest sens a fost semnarea Conveției de la Viena nr. 1985 din 22.03.1985 pentru protecția stratului de ozon. Republica Moldova a ratificat Convenţia pentru protecţia stratului de ozon la data de 27 iulie 1996. Convenția de la Viena este adesea numită Convenție-cadru, deoarece a servit drept cadru pentru eforturile de protejare a stratului de ozon al globului. Convenția de la Viena nu a impus țărilor să întreprindă acțiuni concrete pentru a controla substanțele care epuizează ozonul. În schimb, în conformitate cu dispozițiile Convenției, țările lumii au semnat Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon în conformitate cu convenția, pentru a realiza acest obiectiv. Prin urmare, în vederea reducerii la minim și eliminării producției, utilizării substanțelor care diminuează stratul de ozon, la data de 16 septembrie 1987 a fost semnat  Protocolul de la Montreal  care reprezintă un acord global de protecție a stratului de ozon stratosferic prin eliminarea treptată a producției și consumului de substanțe care generează distrugerea acestuia.  Protocolul de la Montreal s-a dovedit a fi inovator și de succes și este primul tratat care a obținut ratificarea universală de către toate țările din lume. Unul din avantajele protocolului constă în faptul că acesta prevede o dispoziție unică de ajustare, care permite părților la protocol să răspundă rapid la noile informațiii științifice, tehnice, economice, de mediu și să fie de acord să accelereze procesul de reducere a substanțelor chimice utilizate. Totodată, măsurile de control și procedura de interzicere a substanțelor care duc la epuizarea stratului de ozon sunt revizuite periodic în vederea îmbunătățirii și actualizării acestora. Ca urmare, prin amendamentele la protocol s-au accelerat programele de interzicere, care au fost extinse şi asupra altor substanţe. Astfel:

1. Amendamentul de la Londra din 1990 a suplimentat grupa clorofluorcarbonilor cu CFC-13, 111, 112, 211, 212, 213, 214, 215, 216, 217 şi a introdus doi solvenţi (tetraclorura de carbon şi meticloroformul). Amendamentul prevedea finalizarea completă a CFC-urilor, halonilor și tetraclorurii de carbon până în 2000 în țările dezvoltate și până în 2010 în țările în curs de dezvoltare, precum și retragerea treptată a meticloroformului în țările dezvoltate, în 2005 și în 2015 pentru țările în curs de dezvoltare.
2. Amendamentul de la Copenhaga, din 1992, a adăugat bromura de metil, hidrobromofluorocarbonii şi hidroclorofluorocarbonii. Acesta a accelerat în mod semnificativ eliminarea hidroclorofluorocarburilor pentru țările dezvoltate, începând cu 2004. În baza acestui acord, CFC, haloni, tetraclorură de carbon și meticloroformul au fost vizați pentru finalizarea completă în 1996 în țările dezvoltate.;
3. Amendamentul de la Montreal din 1997 a finalizat programele de interzicere a bromurii de metil;
4. Amendamentul de la Beijing din 1999 a inclus controale întărite asupra producției și comerțului hidroclorofluorocarburilor. Bromoclorometanul a fost adăugat, de asemenea, pe lista substanțelor controlate, cu eliminare gradată pentru 2004.
5. Amendamentul de la Kigali din 2016 are drept scop reducerea globală a hidrofluorocarburilor (HFC), gaze puternice cu efect de seră. Acesta a fost semnat la 15 octombrie 2016 de către cele 197 de țări semnatare ale Protocolului de la Montreal, printre care și Republica Moldova. Documentul a fost semnat în cadrul celei de a 28-a reuniuni a părților la Protocolul de la Montreal, care a avut loc la Kigali, în Rwanda.

Se preconizează că punerea în aplicare a amendamentului de la Kigali va „împiedica” încălzirea cu până la 0,5 grade Celsius până la sfârșitul secolului, aducând astfel o contribuție pozitivă la atingerea obiectivelor Acordului de la Paris, ratificat de către Republica Moldova prin Legea nr. 78 din 4 mai 2017, în ceea ce priveşte obiectivul acestuia de a menţine creşterea temperaturii mondiale cu mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale şi de a depune eforturi pentru a limita creşterea suplimentară a temperaturii cu peste 1,5°C peste nivelurile preindustriale.

În lumina celor expuse, ținem să evidențiem faptul că Protocolul de la Montreal, avansând participarea la nivel mondial,  a contribuit la reducerea considerabilă a substanțelor nocive stratului de ozon. Efectele pozitive ale Protocolului de la Montreal asupra mediului înconjurător este incontestabil. În absenţa protocolului, distrugerea stratului de ozon ar fi fost atinsă mult mai rapid. Potrivit studiilor științifice de rigoare, deja au fost înregistrate primele semne ale reconstituirii stratului de ozon stratosferic. Cu toate acestea, refacerea stratului de ozon este un proces îndelungat și anevoios care necesită implementarea unui mecanism eficient și complex în domeniu.

La 25 septembrie 2019, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului al Republicii Moldova a înaintat spre consultare Proiectul Hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru aderarea Republicii Moldova la Amendamentul la Protocolul de la Montreal privind substanţele care distrug stratul de ozon, adoptat la Kigali, în cadrul celei de a XXVIII-a reuniuni a Părților (10 – 15 octombrie 2016).

Conștientizând importanța și impactul pozitiv asupra sănătății și mediului înconjurător al Protocolului de la Montreal, Asociația EcoContact susține inițiativa legislativă de aderare a RM la Amendamentul de la Kigali.