Schimbările climatice – una dintre cele mai mari amenințări asupra mediului

Continuă campania de informare și sensibilizare cu privire la problemele de mediu, în cadrul căreia, lunar, pe parcursul întregului an vor fi abordate subiecte stringente din acest domeniu. Tematica lunii februarie este ”Schimbările climatice” – una dintre cele mai mari amenințări asupra mediului.

Ce sunt schimbările climatice

Activitățile antropice influențează treptat și intens clima Pământului prin degajarea unor cantități enorme de gaze cu efect de seră la cele care apar în mod natural în atmosferă. Emisiile suplimentare de gaze cu efect de seră provin în principal din arderea combustibililor fosili pentru producerea de energie, precum și din alte activități umane precum tăierea pădurilor tropicale, agricultura, creșterea animalelor și producția de substanțe chimice. Astfel, dioxidul de carbon (CO2) este gazul cu efect de seră produs cel mai frecvent de activitățile umane.

Aceste gaze suplimentare amplifică „efectul de seră” asupra atmosferei planetei noastre, determinând creșterea temperaturii Pământului într-un ritm extraordinar și generând schimbări climatice majore.

Oamenii de știință din cadrul Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) au avertizat că o încălzire globală cu 1,5 °C va avea consecințe grave și chiar ireversibile pentru mediul și societățile noastre. Planeta deja s-a încălzit cu mai mult de 1 °C față de nivelul temperaturilor care se înregistrau înainte de era industrială, conform informațiilor Comisiei Europene (www.climate.ec.europa.eu)

Consecințele schimbărilor climatice

Schimbările climatice afectează toate regiunile lumii. Calotele glaciare se topesc, iar nivelul mărilor și oceanelor este în creștere. În unele regiuni, fenomenele meteorologice și precipitațiile extreme sunt tot mai frecvente, în timp ce altele se confruntă cu valuri de căldură și secetă extreme. Trebuie să acționăm acum, sau aceste efecte nu vor face decât să se agraveze.

Schimbările climatice reprezintă o amenințare foarte gravă, iar consecințele lor ne afectează multe aspecte ale vieții. Iată mai jos o listă a principalelor consecințe ale schimbărilor climatice.

Temperaturi ridicate - temperaturile mai ridicate pot avea ca efecte creșterea mortalității, reducerea productivității și deteriorarea infrastructurilor. Categoriile cel mai vulnerabile de populație, cum ar fi bebelușii și persoanele în vârstă, vor fi cel mai grav afectate. Creșterile de temperatură pot influența și fenologia – comportamentul și ciclurile de viață ale speciilor de animale și plante. Dacă se întâmplă acest lucru, atunci este posibil ca și numărul dăunătorilor și al speciilor invazive să crească, la fel ca și incidența anumitor boli umane. Din cauza temperaturilor mai ridicate, apa se evaporă mai repede, iar dacă nu plouă, riscurile de secetă severă cresc.

Conform informațiilor Serviciul Hidrometeorologic de Stat, pe 18 ianuarie 2023, temperatura maximă a aerului pe teritoriul Republicii Moldova a atins +18,1ºС (stația meteorologică Ceadâr-Lunga), ceea ce în lunа ianuarie se semnalează pentru prima dată din toată perioada de observaţii instrumentale.

Record precedent s-a înregistrat pe 5 ianuarie 2022 și a constituit +17,4ºС (stația meteorologică Tiraspol).

Adițional, pe 18 ianuarie 2023 temperatura medie zilnică a aerului pe teritoriul țării a depășit valorile normei cu 12-14°C (norma constituie -2..-4°C), fiind în luna ianuarie, de asemenea, pentru prima dată din toată perioada de observații meteorologice.

Secetă și incendii forestiere -  seceta este un deficit neobișnuit și temporar de disponibilitate a apei, cauzat de combinația dintre lipsa precipitațiilor și o evaporare mai mare. Secetele au adesea efecte de domino, de exemplu în ceea ce privește infrastructura de transport, agricultura, silvicultura, apa și biodiversitatea. Ele reduc nivelul apei râurilor și al pânzei freatice, încetinesc creșterea copacilor și a culturilor, conduc la creșterea atacurilor dăunătorilor și favorizează incendiile forestiere.

Disponibilitatea apei dulci - pe măsură ce clima se încălzește, modelele de precipitații se schimbă, evaporarea este mai mare, ghețarii se topesc, iar nivelul mării crește. Toți acești factori afectează disponibilitatea apei dulci. Se estimează că secetele mai frecvente și severe și creșterea temperaturii apei vor cauza o scădere a calității apei. Astfel de condiții stimulează dezvoltarea algelor și a bacteriilor toxice, ceea ce va agrava problema deficitului de apă care a fost cauzat în mare parte de activitatea umană.

Inundații - Se estimează că schimbările climatice vor conduce la o creștere a precipitațiilor în multe zone. Creșterea volumului de precipitații pe perioade îndelungate va avea ca efect, în principal, inundații fluviale și revărsări de râuri, în timp ce ruperile de nori pot provoca inundații pluviale. Se estimează că ploile torențiale se vor înmulți și vor fi mai intense din cauza temperaturilor ridicate, iar viiturile vor surveni mai des pe tot teritoriul Europei.

Creșterea nivelului mării și zonele de coastă - nivelul mării a crescut în cursul secolului 20, iar tendința s-a accelerat în ultimele decenii. Creșterea se datorează în principal expansiunii termice a oceanelor din cauza încălzirii. Însă topirea gheții din ghețari și a calotei glaciare din Antarctica sunt alți factori care contribuie la acest fenomen. Pe lângă alte efecte ale schimbărilor climatice, creșterea nivelului mării va spori riscul de inundații și eroziune de-a lungul coastelor, cu consecințe semnificative pentru populație, infrastructură, întreprinderi și natură în aceste zone. În plus, se estimează că va reduce cantitatea de apă dulce disponibilă, deoarece apa de mare se infiltrează în pânzele freatice. Este probabil ca acest lucru să conducă la o pătrundere mult mai mare a apei sărate în corpurile de apă dulce, afectând agricultura și aprovizionarea cu apă potabilă.

Biodiversitatea - Schimbările climatice se produc atât de rapid încât multe specii de plante și animale nu reușesc să se adapteze la noile condiții. Printre efectele directe se numără modificări fenologice (la nivel de comportament și de cicluri de viață ale speciilor de animale și plante), modificări legate de abundența și distribuția speciilor, compoziția comunitară, structura habitatului și procesele ecosistemice. Printre efectele indirecte se numără: fragmentarea și pierderea habitatului; exploatarea excesivă; poluarea aerului, a apei și a solului; răspândirea speciilor invazive.

Solurile - Schimbările climatice pot agrava eroziunea, scăderea materiei organice, salinizarea, pierderea biodiversității solului, alunecările de teren, deșertificarea și inundațiile. Efectul schimbărilor climatice asupra stocării carbonului în sol poate fi legat de modificarea concentrațiilor atmosferice de CO₂, de creșterea temperaturilor și de modificarea regimului de precipitații.

Ape interioare - Se estimează că schimbările climatice vor provoca schimbări majore în toată Europa de natură să afecteze disponibilitatea apei, regimurile de precipitații devenind mai greu de prevăzut, iar furtunile, mai intense. Temperatura apei este unul dintre parametrii centrali care determină starea generală de sănătate a ecosistemelor acvatice, deoarece organismele acvatice au intervale specifice de temperaturi pe care le pot tolera. Schimbările climatice au dus la creșterea temperaturii apei râurilor și lacurilor și la scăderea calotei glaciare, ceea ce a afectat calitatea apei și ecosistemele de apă dulce.

Mediul marin - Impactul schimbărilor climatice, cum ar fi creșterea temperaturilor la suprafața mării, acidificarea oceanelor și schimbarea curenților și a regimului vântului, vor modifica în mod semnificativ structura fizică și biologică a oceanelor. Schimbările legate de temperaturi și de circulația oceanică au potențialul de a schimba distribuția geografică a peștelui. 

Cum schimbările climatice afectează sănătatea

Schimbările climatice constituie o amenințare importantă nu numai pentru sănătatea umană, ci și pentru sănătatea animalelor și a plantelor. Deși este posibil ca schimbările climatice să nu genereze multe amenințări noi sau necunoscute la adresa sănătății, efectele existente vor fi exacerbate și mai pronunțate decât în prezent.

Se estimează că cele mai importante efecte ale viitoarelor schimbări climatice asupra sănătății vor include:

• creșterea mortalității (decese) și a morbidității (boli) din cauza perioadelor de caniculă;
• creșterea riscului de accidente și a efectelor asupra bunăstării în general din cauza fenomenelor meteorologice extreme (inundații, incendii și furtuni);
• modificări în incidența bolilor, de exemplu, boli transmise prin vectori, de rozătoare, prin alimente;
• modificări ale distribuției sezoniere a unor specii alergene de polen, a ariei de repartizare a virusurilor, a dăunătorilor și a bolilor;
• emergenta
• emergența organismelor care dăunează plantelor (insecte, agenți patogeni și alți dăunători) și a bolilor care afectează sistemele forestiere și sistemele de culturi;
• riscuri legate de modificarea calității aerului și a ozonului.

Cum sunt resimțite schimbările climatice în Republica Moldova

Moldova este una dintre cele mai vulnerabile țări din Europa în ceea ce privește consecințele schimbărilor climatice, deoarece avem un ecosistem foarte neprotejat. Observăm și experimentăm fenomene naturale extreme: secete, inundații și incendii care duc la distrugerea infrastructurii, foamete, lipsă de apă curată în țara noastră.

Orice schimbări climatice care nu au legătură directă cu Moldova pot avea consecințe pentru ea.

Moldova, fiind o țară agrară, poate pierde un climat favorabil pentru cultivarea culturilor. Din această cauză riscă să crească costurile de creștere a acestora, să se reducă cantitatea recoltei; ca urmare, prețuri ridicate.

Ce poți face?

Toate componentele societății și toate sectoarele economice vor juca un rol important, de la sectorul energetic la industrie, transport, clădiri, agricultură și silvicultură. Alegerile noastre de zi cu zi contează. Multe dintre schimbările pe care le facem vor îmbunătăți modul în care trăim, ne deplasăm, ne răcim sau ne încălzim casele, precum și modul în care producem și consumăm.

Fiecare din noi își poate aduce contribuția, fiecare gest este important:

• reduceți, reutilizați, reciclați;
• folosiți cumpătat încălzirea și aerul condiționat;
• alegeți becurile economice;
• cumpărați produse eficiente energetic;
• folosiți mai puțină apă caldă;
• stingeți lumina/folosiți energia alternativă;
• plantați copaci;
• încurajați și pe cei din jur să utilizeze inteligent resursele;
• militați pentru protecția mediului și aplicarea principiilor prietenoase mediului;
• evitați consumerismul: solicitările înalte duc într-un final la presiuni asupra ecosistemului;
• nu incendiați frunze sau alte tipuri de vegetații;
• folosiți mijloace de transport durabile, cum ar fi bicicletele, transportul public sau mașinile electrice, în locul mașinilor cu motor pe combustie.