Per aspera ad astra: Zona Ramsar „Nistrul de Jos” – o prioritate pe agenda APL – de la gestionarea corectă a deșeurilor la crearea unui Parc Național

Gestionarea deșeurilor este un subiect, pe cât de controversat, pe atât de necesar, în condițiile în care, în ultimul timp, tendința de a adopta un mod de viață sănătos este tot mai pronunțată. Or, această tendință aduce cu sine și schimbări în conștiința cetățeanului Republicii Moldova, care se materializează, prin acțiuni de ecologizare a spațiului de trai, sortare a deșeurilor, amenajare a spațiilor publice, dotare cu pubele de colectare a deșeurilor și înverzirea, sau chiar, acolo unde este posibil,  împădurirea zonelor naturale cu fâșii forestiere de protecție.

Toate acestea însă, necesită o pregătire preliminară, atât la nivel logistic, tehnic, dar și educațional, cu accent sporit pe informarea, sensibilizarea și responsabilizarea populației vis-a-vis de adoptarea unui management integrat al deșeurilor. Anume aceste componente au constituit și pilonii prin care s-a realizat proiectul „Inițierea procesului de gestionare a deșeurilor în Zona Ramsar „Nistrul de Jos”, implementat de A.O. EcoContact și finanțat de Agenția Austriacă pentru Dezvoltare (ADA) – unitate operațională a Cooperării Austriece pentru Dezvoltare.

Despre acțiunile specifice organizate, dar și despre rezultatele atinse, s-a discutat pe larg în cadrul ședinței de finalizare a proiectului sus-numit – ședință care a avut loc recent, la Consiliului Raional Ștefan Vodă, cu participarea reprezentaților ADA, echipei de implementare a proiectului, membrilor Consiliului de Administrare a Zonei Ramsar „Nistrul de Jos”, activiștilor și reprezentanților ONG-urilor de mediu, precum și reprezentanților Inspecției pentru Protecția Mediului din raion.

Un rezultat palpabil realizat în cadrul proiectului a fost elaborarea unei „hărți a deșeurilor”, disponibilă on-line, ce reprezintă, în fapt, o reprezentare cartografică a depozitelor de deșeuri din localitățile înscrise în Zona Ramsar.

Totodată, la ședință s-a menționat și despre situația curentă din raionul Ștefan Vodă, urmare a unei inventarieri a deșeurilor (de la Copanca la Palanca), efectuate în anul 2017. Conform acesteia, la numărul total de 70 000 locuitori ai raionului au fost raportate circa 33000 de tone de deșeuri – o cifră deloc neglijabilă, avându-se în vedere că depozitarea deșeurilor are loc la sol, în spații deschise, resturile fiind ascunse și nu evacuate sau reutilizate după principiul economiei circulare, cum se întâmplă, de exemplu, în țările europene.

De asemenea, în apa Nistrului se scurg foarte multe lichide periculoase mediului provocate de depozitele de deșeuri. Solul din aceste depozite este contaminat de levigat, iar în timp, există riscul foarte mare de contaminare inclusiv a apelor potabile. De altfel, tot în cadrului proiectului dat, a fost publicată și o broșură despre efectele negative ala metalelor grele asupra sănătății omului și mediului înconjurător.

În context, dna Rodica Iordanov, directorul executiv al AO EcoContact a venit cu unele recomandări fezabile privind depășirea stării actuale şi minimizarea efectelor negative asupra sănătății umane și a mediului. „…Primul pas ar fi unul de ordin normativ local. Consider oportun ca la nivel de primării şi consilii locale să fie adoptate prin decizii nişte interdicţii clare care ar reglementa strict ce deşeuri sunt interzise de depozitat, unde se poate de depozitat, care sunt urmările ignorării acestor interdicţii, etc. Iar al doilea pas, unul de conștientizare, ar fi dezvoltarea sistemului de colectare a deşeurilor de la prima sursă. În acest sens se fac văzute unele progrese în Chişinău, și în alte oraşe, unde deşeurile încep a fi colectate separat” – a reiterat Rodica Iordanov.

Atât reprezentații AO „EcoContact”, cât şi alţi vorbitori, printre care dl Alexandru Pavlicenco, vicepreşedintele raionului Ştefan Vodă, dl Nicolae Grosu, ex-deputat în Parlament şi fost primar al s. Talmaza, dl Dmitri Wissotzsky, primarul s. Cioburciu, dna Tatiana Marin, preşedinta AO „Mişcarea Ecologistă Ştefan Vodă”, ş.a. au pus în discuţie probleme ce se referă la necesitatea cooperării mai multor localităţi, primării la evacuarea deşeurilor, optimizarea lucrului în acest domeniu.

Un subiect aparte a fost legat și de colaborarea dintre APL și AO EcoContact, esențială, de altfel, în procesul de implementare a acestui proiect, dar și a altor inițiative strategice de dezvoltare a zonei în aspecte ce țin de ecologie, infrastructură, turism ecologic și lucrul cu populația în privința creării Parcului Național Nistrul de Jos. Această din urmă inițiativă are loc în cadrul proiectului „Măsuri de adaptare şi reziliență la schimbările climatice şi dezvoltare instituțională în Zona Ramsar „Nistrul de Jos”, care se realizează, la fel, cu suportul ADA.

Bunăoară, în sprijinul demersurilor de creare a Parcului Național, de altfel, imperativ necesare pentru progresul localităților aferente, au fost a aduse o serie de argumente științifice rezultate din studiile recente efectuate în această arie, conform cărora numărul de specii care habitează în zona Nistrului de Jos este cu mult mai mare decât cel înregistrat în anul 2010 şi este net superior celor din alte zone.

Cei prezenţi la întrunire au primit cu satisfacție informațiile respective, salutând acțiunile care au loc la nivel de Guvern pentru susținerea proiectelor de dezvoltare, atât la nivel național, cât și la nivel local, reiterând importanța implicării administrațiilor publice locale și mobilizarea cetățenilor pentru o condiții de trai mai bune.