Astăzi marcăm Ziua mondială pentru combaterea deșertificării şi a secetei, stabilită de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU), în 1994. Scopul acestei zile este de a promova eforturile internaționale de combatere a deșertificării, fiind și un bun prilej pentru a reaminti tuturor că neutralizarea degradării terenurilor este realizabilă prin implicarea puternică a comunității şi cooperarea la toate nivelurile.
În Republica Moldova, procesele degradării solurilor și deşertificare sunt rezultatul atât al condițiilor naturale, cât și a factorilor umani. Printre condițiile naturale care contribuie la aceste fenomene se numără evenimentele climatice extreme, cum ar fi ploile torențiale, perioadele frecvente de uscăciune și secetă, precum și vânturile puternice. Reliefurile accidentate, procesele de formare a solului și compoziția rocilor de la suprafață joacă, de asemenea, un rol semnificativ.
Exploatarea excesivă a terenurilor agricole dincolo de limitele admisibile ale fondului funciar, defrișarea pădurilor și distrugerea stepei, precum și fragmentarea excesivă a terenurilor agricole, folosirea tehnologiilor care dăunează mediului au condus la o scădere considerabilă a productivității și au avut un efect devastator asupra solului.
Campania din acest an se desfășoară sub sloganul: ”Pământul ei, dreptul ei”, reafirmând angajamentul Convenției Națiunilor Unite pentru Combaterea Deșertificării față de egalitatea de gen și urmărind creșterea gradului de conștientizare a impactului disproporționat al deșertificării, al degradării terenurilor și al secetei asupra femeilor și fetelor, precum și a barierelor cu care acestea se confruntă în procesul de luare a deciziilor privind problemele legate de terenuri.
Prognozele estimează că până în 2050 fenomenul deșertificării poate afecta peste trei sferturi din populația lumii. Potrivit ONU, numărul şi durata secetelor a crescut cu 29% din 2000, comparativ cu precedentele două decenii. Astfel, se impune necesitatea unei acțiuni timpurii pentru a evita consecințele dezastruoase pentru umanitate şi ecosistemele planetare.
Ce putem face pentru combaterea deșertificării
Combaterea deșertificării este un proces complex și necesită o abordare integrată la nivel global, regional și local. În acest sens, un rol deosebit îl au practicile agricole durabile: irigația eficientă, alternarea culturilor, amenajarea terenurilor și controlul eroziunii solului.
Plantarea arborilor și reîmpădurirea zonelor afectate de deșertificare poate contribui la conservarea solului, la prevenirea eroziunii și la crearea unui mediu propice pentru dezvoltarea vegetației.
O altă acțiune esențială pentru combaterea deșertificării se referă la gestiunea eficientă a resurselor de apă prin colectarea și stocarea apei de ploaie, precum și utilizarea metodelor de irigație care reduc evaporarea apei.
Nu în ultimul rând, educarea comunităților și conștientizarea despre impactul deșertificării pot contribui la implicarea oamenilor în protejarea și gestionarea durabilă a terenurilor.
Totodată, acest fenomen necesită o abordare pe termen lung și implicarea tuturor părților interesate.