Poluarea apelor de suprafață – o amenințare pentru mediu și sănătatea umană

Continuă campania de informare și conștientizare a problemelor de mediu cu tematica lunii august: poluarea apelor de suprafață - o amenințare pentru mediu și sănătatea umană. Această problemă a devenit o tot mai urgentă și mai îngrijorătoare, având un impact semnificativ asupra mediului înconjurător și asupra sănătății umane. Efectele sale negative se resimt în funcționarea echilibrată a ecosistemelor acvatice, afectând în mod direct vegetația, fauna și sănătatea umană. Iată de ce este important ca fiecare om să  conștientizeze cauzele poluării apei, dar și să cunoască/să aplice măsurile de prevenire care pot fi întreprinse.

Ce este poluarea apei?

Poluarea apei reprezintă modificarea excesivă, directă sau indirectă, ca rezultat al activităților antropice sau a unor procese naturale, a unor indici de calitate a apei (fizici, chimici, biologici, microbiologici). Apa poluată poate prezenta riscuri pentru sănătatea umană, pentru calitatea ecosistemelor acvatice ori a ecosistemelor terestre, ce depind în mod direct de ecosistemele acvatice, care duce la deteriorarea bunurilor materiale sau care dăunează ori afectează negativ serviciile şi alte folosințe legale ale mediului.

[Referință generală: Sandu M., Normativele Republicii Moldova privind calitatea și protecția apelor: parametrii de calitate a apelor de suprafață, subterane și deversarea apei uzate, Institutul de Ecologie și Geografie – Chișinău, 2018. ISBN 978-9975-3232-2-2]

Prin poluarea apelor (de suprafață) înțelegem acțiuni primejdioase mediului acvatic, cu bună știință sau nu, prin care sunt deversate ape uzate, substanțe chimice toxice mediului, provenite în urma unor procese sau activități umane (aruncarea deșeurilor) – direct în corpuri de apă (râu, lac, deltă, mare sau ocean) afectând starea naturală a acestuia.

Tipurile de poluare a apelor

Sunt numeroase tipuri de poluare a apei în funcție de originea și deteriorarea acestuia. Printre cele mai comune tipuri de poluare a apelor se enumeră: poluarea fizică, poluarea chimică, poluarea biologică și poluarea termică.

Poluarea fizică a apei este reprezentată de deversarea deșeurilor toxice depunerile și deșeurile radioactive sau apele folosite în uzine atomice/nucleare, cele care folosesc la răcirea instalațiilor și apele termale. Poluarea fizică poate apărea și atunci când materiale solide, precum reziduurile provenite din exploatări miniere sau cariere, sunt deversate în cursurile de apă.

Poluarea chimică a apei se referă la contaminarea acesteia cu substanțe chimice periculoase, precum produse fitosanitare, reziduurile petroliere, substanțe toxice mediului, cancerigene, detergenți și alte substanțe utilizate casnic și în diferite industrii. Totodată, poluarea chimică a apei se poate produce și prin deversarea în apă a compușilor chimici precum nitrați, fosfați și alte substanțe utilizate în agricultură sau prin reziduurile și deșeurile provenite din industrie, care pot conține plumb, cupru, zinc, crom, nichel, mercur sau cadmiu.

Poluarea biologică reprezintă contaminarea apei cu agenții biologici, cum ar fi microorganismele și materiile organice fermentescibile, ceea ce poate duce la o contaminare bacteriologică a apei și poate răspândi afecțiuni precum colibacilozele, hepatitele virale și febra tifoidă. În context, sunt foarte periculoase apele uzate și dejecțiile umane sau în urma creșterii animalelor în marile complexe agroindustriale, așa cum apele uzate rezultate  conțin excesiv compuși ai azotului, fosforului, coliformi și streptococi.

 Poluarea termică - căldura este considerată a fi un poluant al apei, deoarece, scade capacitatea acesteia de a reține oxigenul și crește rata mortalității peștilor. Majoritatea speciilor de pești nu pot supraviețui în apele de suprafață cu nivel scăzut de oxigen. Un impact negativ asupra ecosistemelor acvatice le au și digurile de protecție a lacurilor de acumulare, provocând divergențe de temperatură a apei din râu și lac. O sursă majoră de căldură o reprezintă complexele centralelor electrice care revarsă apa folosită pentru răcire direct în râuri. Apa deversată poate fi cu până la 15 ⁰C mai caldă decât cea naturală.   

Sisteme publice de alimentare cu apă și canalizare – indicatori cheie la data 29.06.2023

Conform datelor publicate de Biroul Național de Statistică al Moldovei, în anul 2022, un volum de 98,3 mil. m³ de apă de consum a fost furnizată consumatorilor, apele uzate însumau 70,9 mil. m³, iar volumul apelor uzate epurate a constituit 67,2 mil. m³.

Ce măsuri pot fi întreprinse pentru reducerea poluării apelor de suprafață

• Evitarea utilizării substanțelor chimice toxice și cu pericol sporit, cum ar fi produsele de uz fitosanitar (PUF) și fertilizanți sintetici în apropierea corpurilor și surselor de apă de suprafață. Se recomandă eliminarea din zona de protecție în condiții de siguranță a produselor chimice și colectare în centre de colectare și depozitare centrale/regionale autorizate.
• Gestionarea corectă a deșeurilor municipale - pot fi depozitate numai în locurile special amenajate, asigurând că acestea nu provoacă scurgeri de levigat în râuri sau lacuri. Astfel, este încurajată reciclarea și reducerea utilizării ambalajelor de unică folosință.
• Tratarea (eficientă) apelor uzate – acestea trebuie colectate și tratate corect înainte de a fi deversate înapoi în corpurile de apă de suprafață. Sisteme de epurare trebuie eficientizate în gospodării și în industrii.
• Terenurile agricole pot contribui semnificativ la poluarea apelor de suprafață prin scurgeri de compuși cu conținut de PUF și fertilizanți în râuri și lacuri. Adaptarea practicilor agricole sustenabile și prietenoase cu mediul ar diminua impactul.
• Plantarea zonei de protecție a corpurilor de apă. Aceste ecosisteme joacă un rol vital în combaterea eroziunii solului, filtrarea poluanților și menținerea calității apei.
• Implicarea în activități de voluntariat și campanii de salubrizare a corpurilor de ape, contribuind la îndepărtarea deșeurilor și a poluanților din râuri, lacuri, precum și din apropierea acestora.
• Utilizarea surselor alternative și regenerabile de energie: reducerea amprentei de cardon și intensificării efectului de seră poate fi realizată prin trecerea la surse de energie mai curate, cum ar fi energia solară sau eoliană.

Prin eforturi colective și conștiente putem diminua poluarea apelor de suprafață și putem crea un mediu mai sănătos și mai durabil pentru toți.