Ziua mondială a rezervațiilor şi parcurilor naturale – 11 ianuarie

Ziua rezervațiilor şi parcurilor naturale este sărbătorită anual la 11 ianuarie, fiind marcată pentru prima dată în 1997, la inițiativa Centrului de Conservare a Faunei Sălbatice şi a World Wildlife Fund (WWF), cu scopul de a atrage atenția publicului asupra problemelor de mediu, de a promova respectul pentru natură.

Rezervația naturală este o arie în care întregul cadru natural sau anumite exemplare floristice, faunistice sau geologice sunt ocrotite de lege. Sunt protejate, pentru conservarea lor, ecosisteme, specii de plante sau de animale, elemente geologice etc. de interes științific sau peisagistic.

Rezervațiile naturale se pot împărți în următoarele categorii:

• Rezervații botanice (floristice)
• Rezervații zoologice (faunistice), inclusiv refugiile ornitologice
• Rezervații geologice - geomorfice, paleontologice (puncte sau locuri fosilifere)
• Rezervații speologice
• Rezervații peisagistice
• Rezervații mixte
• Rezervații de zonă umedă
• Rezervații de resurse genetice.

În Republica Moldova, rezervațiile naturale sunt arii protejate, care reprezintă spații naturale, valoroase din punct de vedere științific, destinate păstrării și restabilirii unui sau a mai multor componente ale naturii pentru menținerea echilibrului ecologic. Conform Legii nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat, sunt înregistrate 51 rezervații silvice, 9 de plante medicinale și 3 mixte: în total 63 de rezervații naturale.

Cu ocazia zilei mondiale a rezervațiilor și parcurilor naturale, precum și a proiectului aflat în derulare: ”Îmbunătățirea managementului ariilor protejate din Republica Moldova prin dezvoltarea instituțională, consolidarea capacităților și restaurarea habitatelor”, finanțat de  Agenția Austriacă pentru Dezvoltare și implementat de către Societatea Ecologică Biotica și Asociația Obștească EcoContact, aducem în atenția cititorilor trei arii protejate de o valoare incontestabilă: Parcul Național Nistrul de Jos, Parcul Național Orhei și Rezervația Naturală Codrii. Acestea sunt vizate în prezentul proiect, care urmărește consolidarea eficacității ariilor protejate în reducerea pierderilor de biodiversitate și obținerea rezultatelor de conservare prin modele inovatoare de guvernare și practici de management sustenabile.

Rezervația științifică ”Codrii” - în anul 1971, pe baza părții de sud a Ocolului Silvic Lozova, a fondului forestier Strășeni, în pădurile căruia regimul de rezervație a fost stabilit în anul 1958, a fost creată Rezervația Silvică de Stat „Codrii", suprafața căreia constituia inițial 2,7 mii de hectare. În anul 1975 în componența rezervației a fost transferată şi partea de nord a Ocolului Silvic Lozova. Astfel suprafața totală a rezervației s-a extins până la 5177 ha, iar suprafața ocupată de păduri ‒ până la 5004 ha. Codrii au devenit prima Rezervație Științifică a Moldovei.

Teritoriul rezervației constituie un masiv forestier unic. La sud, vest și nord este înconjurată de terenuri agricole, la nord-est se mărginește cu pădurile Fondului Forestier Strășeni. Administrația rezervației este situată la 5 km de satul Lozova a raionului Strășeni. În clădirea principală a administrației a fost deschis muzeul rezervației, există şi un mic hotel pentru cercetători și vizitatori, sală de conferințe. În apropiere de clădirea administrației se află o stație metrologică. Aici sunt mai multe iazuri foarte pitorești, de-a lungul malurilor cărora au fost amenajate zone de odihnă pentru angajați și turiști.

Parcul Național Orhei se află în zona centrală a Republicii Moldova, pe o suprafaţă de 337 92.09 ha, în hotarele administrativ-teritoriale ale raioanelor Orhei, Străşeni, Călăraşi şi Criuleni, cuprinzând total sau parţial 18 localităţi, printre care: Ghetlova, Morozeni, Neculăieuca, Ivancea, Persecina, Donici, Teleşeu, Pohorniceni, Puţintei, Trebujeni, Selişte, Vatici, Codreanca, Romăneşti, Ţigăneşti, Bravicea, Săseni şi Maşcăuţi. Nucleele principale ale parcului sunt Rezervația cultural-naturală „Orheiul Vechi”, Rezervația peisagistică Trebujeni, segmentul de pădure Curchi cu mănăstirea omonimă și Rezervația peisagistică Țigănești cu Mănăstirea Țigănești.

Parcul național ”Nistrul de Jos” a fost create la 31 martie 2022. Acesta a devenit al doilea Parc Național în Republica Moldova, după Instituția Publică Parcul Național ”Orhei”. Această arie protejată se întinde pe o suprafață de 61883,99 ha și este amplasat în hotarele administrativ-teritoriale ale mai multor localități din raioanele Ștefan Vodă și Căușeni, cuprinzând inclusiv patru localități din stânga Nistrului. Baza Parcului Național o constituie zona umedă Ramsar „Nistrul de Jos”, care este cea mai bio-diversă zonă umedă din Republica Moldova, cu 200 specii de păsări, 83 specii de pești și 1000 specii de plante. 

Deosebit de valoroase sunt albiile vechi ale Nistrului de diferite vârste, în special Nistrul Chior, care este un monument al naturii cu o lungime de cca 42 km. Tot aici sunt pădurile seculare de plop, care aproape că nu s-au păstrat în Europa. În plus, sunt pădurile de luncă de frasin care reprezintă un ecosistem de importanță europeană, pădurile riverane în mlăștiniță de salcie și luncile cu ierburi înalte care reprezintă un ecosistem deficitar în regiune. Pe teritoriul parcului sunt cunoscute circa 100 de monumente arheologice. 

Amintim că proiectul ”Îmbunătățirea managementului ariilor protejate din Republica Moldova prin dezvoltarea instituțională, consolidarea capacităților și restaurarea habitatelor” a fost lansat în luna octombrie 2023 și se va desfășura până în anul 2026. În cadrul acestuia, Parcul Național ”Nistrul de Jos” urmează a fi instituționalizat. Totodată,  vor fi implementate măsuri de restaurare a mediului în natură, bazate pe rapoartele de evaluare a bazelor de mediu dezvoltate pentru ariile protejate țintă. De asemenea, proiectul va implica comunitățile locale din cadrul ariilor protejate în vederea îmbunătățirii infrastructurii sociale a acestora, în scopul creșterii rezilienței și capacității adaptive la schimbările climatice.