Ziua internațională de acțiune pentru climă, marcată pe 15 mai, a fost inițiată în anii 1990 de organizații ecologiste și comunități științifice drept un moment de reflecție colectivă asupra pericolului crizei climatice. Cu timpul, această zi a devenit un reper pentru comunicare, educație și mobilizare în favoarea climei, mai ales în contextul accelerării încălzirii globale.
Ce sunt schimbările climatice?
Schimbările climatice înseamnă variații majore și persistente ale temperaturilor, precipitațiilor și altor elemente climatice pe termen lung. Astăzi, ele sunt cauzate în principal de activitatea umană – în special prin arderea combustibililor fosili (cărbune, petrol, gaze), care eliberează gaze cu efect de seră, în special dioxid de carbon (CO₂).
Ce impact are criza climatică?
Schimbările climatice au deja efecte directe și grave asupra oamenilor și naturii:
Conform Serviciului Copernicus privind Schimbările Climatice, 2024 a fost primul an calendaristic în care temperatura medie globală a depășit 1,5°C peste nivelurile preindustriale, atingând o medie de 1,6°C.
Nivelul mării a crescut în medie cu 4,7 mm pe an în perioada 2015–2024, comparativ cu 2,1 mm/an între 1993–2002, amenințând zonele de coastă și deltaice.
Raportul State of the Global Climate 2024 arată că ghețarii au pierdut peste 450 de miliarde de tone de gheață în anul hidrologic 2023/2024 – a patra cea mai mare pierdere anuală înregistrată vreodată. Acest an face parte dintr-o succesiune de trei ani consecutivi (2021–2024) cu pierderi record, cea mai gravă perioadă din istoria observațiilor. În plus, șapte dintre cele mai mari pierderi anuale au fost înregistrate după anul 2016, ceea ce confirmă accelerarea continuă a topirii ghețarilor la nivel global.
Același raport indică faptul că în 2024 au fost înregistrate 151 de evenimente meteorologice extreme fără precedent – valuri de căldură, secete, furtuni și inundații – au afectat milioane de persoane, depășind recordurile anterioare în regiunile afectate.
Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) subliniază că lipsa apei potabile sigure și poluarea resurselor de apă agravează insecuritatea alimentară și afectează sănătatea populațiilor vulnerabile.
Ce înseamnă „acțiuni pentru climă”?
Acțiunile pentru climă sunt măsuri concrete destinate reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, adaptării la impactul schimbărilor climatice, protecției ecosistemelor naturale și creșterii rezilienței comunităților la fenomene extreme (inundații, secete, caniculă).
Printre cele mai eficiente măsuri se consideră: trecerea la energie regenerabilă (solar, eolian); transport public eficient și mobilitate alternativă; conservarea pădurilor și a zonelor umede; agricultură ecologică și reducerea risipei; educație climatică și implicare civică.
Conform Acordului de la Paris, toate statele semnatare – inclusiv Republica Moldova – s-au angajat să limiteze creșterea temperaturii globale la sub 2°C, cu eforturi pentru a o menține sub 1,5°C. Pentru a atinge aceste obiective, este nevoie de eforturi din partea tuturor – de la decizii mari la nivel de stat până la alegeri mici din viața de zi cu zi, care pot face diferența.
Ce putem face fiecare dintre noi?
Să participăm voluntar la plantarea de copaci în zonele defrișate sau afectate.
Să reutilizăm obiectele și să reciclăm corect deșeurile pentru a preveni poluarea solului și a apei.
Să reducem consumul de produse din plastic și să alegem alternative biodegradabile.
Să reducem utilizarea pesticidelor și a îngrășămintelor chimice folosite în gospodărie și grădină.
Să sprijinim proiectele de restaurare a zonelor umede, împădurire, salubrizare, și de curățare a râurilor.
Să reducem consumul de energie prin gesturi simple, dar eficiente: stingerea luminii, folosirea becurilor LED, deconectarea aparatelor aflate în repaus.
Să alegem mersul pe jos, cu bicicleta sau transportul public reduce poluarea aerului, scade emisiile și ne ajută să fim mai activi și mai sănătoși.
Să alegem produse locale și de sezon sprijină agricultura din apropiere, reduce emisiile generate de transportul pe distanțe lungi și ajută economia locală.
Nu colectați plante sau animale din sălbăticie și evitați cumpărarea de produse realizate din specii protejate.
Nu aruncați deșeuri sau substanțe toxice în canalizare sau direct în râuri și lacuri.
Informarea și implicarea în comunitate ne oferă puterea de a influența deciziile care ne afectează direct. Când cunoaștem faptele și ne facem vocea auzită, devenim parte din soluție.