10 Decembrie – Ziua Mondială a drepturilor omului

Ziua Internațională a Drepturilor Omului este marcată la nivel mondial la 10 decembrie. În această zi, în anul 1948, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat Declarația Universală a Drepturilor Omului. Declarația prevede că toți oamenii s-au născut cu drepturi egale şi inalienabile, indiferent de rasă, culoare, sex, limbă, opinii politice sau de altă natură, origine națională sau socială, proprietate, naștere, statut social. Declarația pentru Drepturile Omului este astăzi disponibilă în peste 500 de limbi, fiind cel mai tradus document din lume.

Instituirea oficială a Zilei Drepturilor Omului, a avut loc pe 4 decembrie 1950, când Adunarea Generală a ONU a declarat o rezoluție prin care invita toate statele membre, precum și orice alte organizații interesate să sărbătorească ziua așa cum consideră că este potrivit.

Anual, acestei Zile i se dedică o tematică, în funcție de evenimentele majore care marchează întreaga omenire. Amintim, în context, că tema zilei din anul 2019 a fost „Tineretul apără drepturile omului” (Youth Standing Up for Human rights), după un an marcat de la împlinirea a 30 de ani de la instituirea Convenţiei pentru Drepturile Copilului (20 noiembrie). Astfel, se intenționa „celebrarea potențialului tineretului ca agent constructiv al schimbării, amplificarea vocilor și angajarea unui public cât mai mare în promovarea şi protejarea drepturilor”, potrivit www.un.org.

Tema din acest an este legată de pandemia COVID-19 și se axează pe necesitatea de „a reconstrui mai bine, împreună” (build back better), asigurând astfel, faptul că drepturile omului sunt în centrul eforturilor de recuperare a unei lumi întregi. Vom fi în stare să atingem obiectivele globale doar dacă vom crea oportunități egale pentru toți, vom corecta eșecurile de care s-a făcut abuz, odată cu declanșarea crizei COVID 19 și vom aplica standardele drepturilor omului pentru a combate inegalitățile, excluderea și discriminarea – toate consolidate, sistematice și inter-generaționale.

Ziua de 10 decembrie este o oportunitate de a reafirma importanța drepturilor omului în reconstruirea unei lumi pe care ne-o dorim, necesitatea unei solidarizări globale, precum și interconexiunea dintre oameni și latura umană a fiecărui individ.

Cu această ocazie, ONU și-a relansat îndemnul la acțiune (“Stand Up for Human rights”), specificând următoarele: „Ne propunem să angajăm publicul larg, partenerii noștri și familia ONU pentru a susține acțiunea transformatoare și a prezenta exemple practice și inspiraționale care pot contribui la recuperarea mai bună și la încurajarea unor societăți mai rezistente și mai corecte.”

Drepturile Omului trebuie să fie în centrul lumii de după pandemia de COVID-19

Criza COVID-19 a fost alimentată de adâncirea sărăciei, de creșterea inegalităților, de discriminări structurale și consolidate și de alte lacune în protecția drepturilor omului. Doar aplicarea măsurilor necesare pentru eliminarea acestor goluri și promovarea drepturilor omului ne pot asigura că suntem pe calea de a recupera și construi din nou o lume mai bună, mai rezistentă, mai justă și mai durabilă.

Eradicarea discriminării de orice fel: discriminarea structurală și rasismul au rezultat și mai pronunțate odată cu criza COVID-19. Egalitatea și nediscriminarea sunt pilonii principali în construcția lumii noi – cea de după COVID.
Contracararea inegalităților: pentru a depăși această criză, trebuie să depășim întâi epidemia de inegalitate. Pentru aceasta avem nevoie să promovăm și să protejăm drepturile economice, sociale și culturale. Avem nevoie de un nou contract social pentru o nouă eră.
Încurajarea participării și a solidarității: suntem implicați cu toții: de la simpli cetățeni la guverne, de la societatea civilă și comunitățile locale la sectorul privat, fiecare își are rolul său în construirea lumii de după COVID – o lume mai bună pentru generațiile prezente și viitoare. Trebuie să ne asigurăm că vocile celor mai afectați și mai vulnerabili sunt auzite și luate în considere, în eforturile de recuperare.
Promovarea dezvoltării durabile: avem nevoie de dezvoltare durabilă pentru oameni și pentru planetă. Drepturile Omului, Agenda 2030 și Acordul de la Paris sunt pietrele de temelie în procesul de recuperare, care nu lasă pe nimeni deoparte.

Drepturile omului și Obiectivele de Dezvoltare Durabilă

Drepturile omului sunt în centrul Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD), întrucât în absența demnității umane nu putem spera să avem o dezvoltare durabilă. Drepturile omului se dezvoltă prin prisma tuturor ODD-urilor, iar ODD-urile se dezvoltă prin prisma progreselor în domeniul drepturilor omului.

Drepturile omului în contextul dezvoltării durabile stabilesc că ființele umane au dreptul de a trăi și trebuie să aibă dreptul la un standard minim de trai și siguranță. Este necesar ca fiecare individ să fie protejat de substanțe dăunătoare, produse nesigure, și să aibă dreptul de a învăța și de a beneficia în mod echitabil de resursele naturale.

Viața omului contemporan este rezultatul dezvoltării exponențiale, în ultimele decenii, a industriei chimice. Odată cu dezvoltarea tehnologiilor inovaționale, industria chimică creează zeci de mii de substanțe noi în fiecare zi, prin convertirea resurselor naturale, produselor petroliere, în materii prime ce sunt utilizate la crearea produselor chimice. Multe dintre aceste produse sunt componente ale articolelor sau produselor de consum precum este plasticul, materiale de construcții, echipamentele electronice, textilele, produsele cosmetice și cele farmaceutice de uz fitosanitar și/sau fertilizanții.

În 2011, Oficiul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului susținea că substanțele periculoase, și anume substanțele toxice, prezintă un risc sporit în calea beneficierii, pe deplin, de drepturile omului. Raportul ONU a cuprins etapele de monitorizare și raportarea impactului asupra drepturilor omului în ciclul de viață al substanțelor toxice, incluzând producerea, depozitarea, gestionarea, împachetarea, distribuirea și livrarea finală. Astfel, s-au identificat a fi încălcate 2 drepturi ce pot avea un impact major: dreptul de fi informat și dreptul la sănătate.

Cercetările echipei EcoContact au demonstrat că în Republica Moldova doar 27% dintre utilizatorii finali ai substanțelor chimice se informează despre pericolul la care sunt supuși prin procurarea și/sau consumul unor astfel de produse din comerț.

Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului demonstrează că prin acțiunile autorităților statului, persoanelor fizice și juridice care au impact negativ asupra mediului înconjurător, se încalcă art. 2 – dreptul la viață și art. 8 – dreptul la respectarea vieții private și de familie din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Astfel, legătura din drepturile omului, protecția mediului și dezvoltarea economică a societății este una interdependentă și acestea necesită a fi reglementate, analizate și aplicate în complex ținând cont de principiile și necesitățile fiecărui domeniu.

În fine, distrugerea mediului și a ecosistemelor, precum și poluarea mediului, cauzează provocări enorme și consecințe grave care afectează viața umană. Astfel, există o cerință strictă privind asigurarea dreptului la viață într-un mediu curat și sănătos. Aceasta este baza esențială pentru realizarea drepturilor omului. Nevoia de a proteja mediul este strâns asociată cu necesitatea de a proteja drepturile omului. Cu alte cuvinte, distrugerea mediului are un impact direct asupra beneficierii de drepturile omului prevăzute atât de Constituția Republicii Moldova, cât și de actele internaționale la care statul nostru este parte.

#Standup4humanrights #HumanRightsDay #SDG